Substanțele antiseptice rămase pe suprafețe favorizează apariția bacteriilor tolerante sau rezistente (studiu)
Un studiu recent publicat în jurnalul Environmental Science & Technology subliniază riscurile asociate cu utilizarea substanțelor antiseptice în mediile spitalicești, evidențiind că unele dintre ele pot rămâne pe suprafețe timp de ore, facilitând dezvoltarea bacteriilor care devin fie tolerate, fie rezistente la aceste substanțe. Această cercetare, care a fost realizată de o echipă condusă de Erica Hartmann, profesor de inginerie civilă și de mediu la Northwestern University, arată că expunerea prelungită la agenți antiseptici poate avea efecte adverse asupra eficacității tratamentelor antimicrobiene, cum ar fi antibioticele.
Bacteriile care dobândesc toleranță la substanțe chimice pot supraviețui în fața unor concentrații mai mici decât cele uzuale care le-ar elimina, dar devin vulnerabile la concentrații mari de antiseptice. Toleranța permite acestor microorganisme să se adapteze, iar dacă se dezvoltă și rezistența, ele pot proliferare chiar și în prezența unor doze care în mod normal le-ar distruge.
Studiul a investigat bacteriile tolerante la clorhexidină, un antiseptic frecvent utilizat înainte de intervenții chirurgicale. Cercetătorii au Prelevat probe dintr-o unitate de terapie intensivă din Illinois, unde au izolat aproximativ 1.400 de bacterii, constatând că 36% dintre acestea prezentau toleranță la clorhexidină. Aceștia au efectuat teste pentru a determina cât timp antisepticul rămâne eficient pe diverse suprafețe, descoperind că urme de clorhexidină persistă timp de cel puțin 24 de ore chiar și după curățarea cu apă.
Aceste condiții permit dezvoltarea bacteriilor care se adaptează și devin intolerante la substanțele antimicrobiene. Această problemă este accentuată de faptul că locurile precum chiuvetele din spitale devin „puncte fierbinți” pentru aceste bacterii, deoarece pot genera aerosoli care răspândesc bacteriile în aer.
Un aspect îngrijorător identificat în studiu este că unele dintre bacteriile izolate purtau plasmide ce le conferă nu doar toleranță față de substanțele antiseptice, ci și rezistență la antibiotice precum carbapenemele, utilizate ca soluții de rezervă în tratarea infecțiilor severe. Acest transfer genetic poate facilita răspândirea rezistenței bacteriene, chiar și în absența utilizării directe a antibioticelor.
Expertul în rezistență antimicrobiană, Danna Gifford, a evidențiat importanța limitării utilizării clorhexidinei în medii cu risc ridicat, sugerând că este esențial să se adopte un management responsabil în utilizarea agenților antimicrobieni pentru a preveni dezvoltarea rezistenței bacteriene. Gifford sugerează că studii suplimentare sunt necesare pentru a înțelege impactul acestor substanțe și în alte medii, inclusiv acasă și în clinici veterinare.
În contextul în care rezistența la antibiotice devine tot mai problematică la nivel global, cercetătoarea Hartmann a avertizat că ne confruntăm cu o criză a tratamentului infecțiilor, subliniind importanța intervenției imediate pentru a asigura viitorul tratamentelor antimicrobiene.
