Vrancea, printre județele cu cele mai mici salarii din țară
Câștigul salarial mediu net lunar din județul Vrancea a fost de 4.114 lei în anul 2025, cu 21,9% sub media pe economie, potrivit datelor Institutului Național de Statistică. Vrancea se situează pe locul al treilea între cele mai mici salarii din țară, după Botoșani și Teleorman.
La nivel național, câștigul salarial mediu brut a fost de 8.716 lei, cu 8,1% mai mare decât în anul precedent, iar cel net a ajuns la 5.266 lei, în creștere cu 6,2%.
Cele mai mici și cele mai mari salarii pe județe
Pe lângă Vrancea, cele mai scăzute câștiguri salariale medii nete s-au înregistrat în Botoșani (4.059 lei, cu 22,9% sub medie), Teleorman (4.066 lei, cu 22,8% sub medie), Bistrița-Năsăud (4.130 lei, cu 21,6% sub medie), Vâlcea (4.138 lei, cu 21,4% sub medie) și Vaslui (4.160 lei, cu 21% sub medie). În total, 35 de județe au avut salarii sub media pe economie.
La polul opus, cele mai mari câștiguri salariale medii nete s-au înregistrat în București (7.150 lei, cu 35,8% peste medie), Cluj (6.263 lei, cu 18,9% peste medie), Timiș (5.823 lei, cu 10,6% peste medie), Iași (5.355 lei, cu 1,7% peste medie), Ilfov (5.317 lei, cu 1% peste medie), Sibiu (5.274 lei, cu 0,2% peste medie) și Brașov (5.272 lei, cu 0,1% peste medie).
Diferențe salariale între domenii și genuri
Cele mai mari câștiguri salariale nete, comparativ cu media pe economie, s-au înregistrat în telecomunicații, activități de programare și consultanță în IT și alte servicii informaționale (+94,3%), activități de editare, difuzare de programe radio-TV și producție de conținuturi (+72,6%), intermedieri financiare și asigurări (+71,1%), producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat (+61,0%), industria extractivă (+36,1%) și administrație publică (+35,0%).
Cele mai mici valori s-au consemnat în hoteluri și restaurante (-37,3%), alte activități de servicii (-32,5%), agricultură, silvicultură și pescuit (-21,1%), activități de spectacole, culturale, sportive și recreative (-18,8%), activități de servicii administrative și servicii suport (-17,2%) și tranzacții imobiliare (-15,5%).
Salariatele femei au câștigat în medie cu 4,8% mai puțin decât bărbații în expresie brută, realizând 8.489 lei față de 8.921 lei. În expresie netă, diferența a fost de 5,2%, respectiv 278 lei lunar mai puțin (5.120 lei față de 5.398 lei). Cele mai semnificative diferențe s-au regăsit în intermedieri financiare și asigurări (+40%), activități de editare, radio-TV și producție de conținuturi (+27,1%) și industria prelucrătoare (+20,6%).
Costul mediu lunar al forței de muncă și numărul de salariați
Costul mediu lunar al forței de muncă a fost de 9.126 lei pe salariat în 2025, cu 8,1% mai mult decât în anul precedent. Cele mai importante creșteri s-au înregistrat în activități de editare, radio-TV și producție de conținuturi (+20,7%), tranzacții imobiliare (+19,4%), comerț cu ridicata și cu amănuntul, respectiv hoteluri și restaurante (+12,2% fiecare), activități de servicii administrative și suport (+11,8%), agricultură, silvicultură și pescuit (+11,3%) și intermedieri financiare și asigurări (+11,1%).
Numărul mediu al salariaților a fost de 5.526,4 mii persoane, în creștere cu 73.200 față de anul anterior. Bărbații au reprezentat 52,4% din total (2.898,0 mii persoane), iar femeile au predominat în sănătate și asistență socială (79,6%), învățământ (72,7%), intermedieri financiare și asigurări (70,3%), hoteluri și restaurante (60,2%), administrație publică (60,1%) și activități de spectacole, culturale, sportive și recreative (59%).
Majoritatea salariaților au lucrat în sectorul terțiar (65,1%), urmat de sectorul secundar (32,5%) și cel primar (2,4%). Efectivul salariaților la sfârșitul anului 2025 a fost de 5,761 milioane persoane, din care 77,4% în societăți cu capital privat.
