Pelerinaj de două zile pentru 35 de credincioși vrânceni, pe urmele ctitoriilor lui Ștefan cel Mare
Un grup de 35 de persoane, însoțite de preotul paroh Oscar Frunză, protoiereu al Protoieriei Focșani II, a plecat luni, 5 octombrie, din fața Bisericii Vovidenia într-un pelerinaj de două zile spre nordul Moldovei, într-o zonă cu profunde semnificații pentru istoria Bisericii Ortodoxe Române și a neamului românesc.
Traseul a inclus unsprezece biserici și mănăstiri închinate credinței: Nechit, Cămârzani, Zosin, Popăuți, Gorovei, Sfântu Ioan cel Nou din Suceava, Putna, Sihăstria Putnei, Moldovița, Sucevița, Voroneț și Ciolpani. Potrivit organizatorilor, scopul călătoriei a fost descoperirea și redescoperirea unui tezaur de credință și statornicie, într-un spațiu dominat de liniște.
Mănăstirea Nechit este o mănăstire de călugări, sfințită în secolul al XIX-lea. Cămârzani este o mănăstire de maici, cu origini în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, sfințită în 1992. Zosin, aflată la 15 kilometri de Botoșani, are o istorie care începe în 1779, iar Popăuți este un ansamblu monahal din Botoșani, ctitorit în 1496 de Ștefan cel Mare.
Construcția mănăstirii Sfântu Ioan cel Nou din Suceava a fost începută după moartea lui Ștefan cel Mare de fiul său Bogdan al III-lea și terminată de Ștefăniță Vodă, fiul lui Bogdan, în 1522.
Mănăstirea Putna, ctitorie a lui Ștefan cel Mare, unde se află mormântul domnitorului, a fost începută în 1466 și terminată în 1469, în timp ce incinta, turnul de la intrare și fortificațiile au fost finalizate în 1491. Sfințirea a avut loc la 3 septembrie 1469, la eveniment fiind prezent întreg clerul moldovenesc. La Putna, între 14 și 17 august 1871, a avut loc primul congres al studenților români de pretutindeni și prima mare serbare națională a românilor, prilejuite de împlinirea a 400 de ani de la sfințirea mănăstirii. Evenimentul a simbolizat unitatea națională, credința și continuitatea românilor, avându-l în centru pe Ștefan cel Mare ca erou național. Ulterior, la 1 iulie 1883, Mihai Eminescu scria poezia „Doina”, cu versurile adresate domnitorului: „Ștefane, Măria Ta,/ Tu la Putna nu mai sta”.
Muzeul mănăstirii păstrează mărturii despre Ștefan cel Mare, printre care coroana voievodală și sabia domnitorului. Începuturile Mănăstirii Sihăstria Putnei urcă până în secolul al XV-lea. Moldovița are o vechime care începe în vremea Mușatinilor, Sucevița, atestată în 1584, a fost ctitorită de familia boierilor Movilești din Moldova, iar Ciolpani este construită pe locul unui vechi schit întemeiat de sulițașul Ciolpan în jurul anului 1590.
Mănăstirea Voroneț, ctitorie a lui Ștefan cel Mare, a fost construită în 1488. Potrivit site-ului mănăstirii, pictura de la Voroneț este „o rugăciune pentru înfrângerea cotropitorilor și salvarea Țării Moldovei”.
Aproape toate mănăstirile de pe traseul pelerinajului au avut istorii zbuciumate în diferite epoci, dar toate au reînviat, statornicindu-și existența și strădania monahilor sau monahiilor pentru slujirea credinței strămoșești. La toate opririle au fost oficiate momente de slujire de către preotul paroh și protopopul Protoieriei Focșani II, Oscar Frunză, susținute de enoriașii Parohiei Vovidenia din Focșani.
