Înalta Curte de Casație și Justiție acționează Guvernul în judecată pentru neplata restanțelor salariale către magistrați
Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a decis, în cursul zilei de luni, 31 martie 2026, să acționeze în judecată Guvernul României și Ministerul Finanțelor, invocând neîndeplinirea obligației de a plăti drepturile salariale restante către magistrați. Acțiunea a fost formulată în contencios administrativ, conducerea ICCJ subliniind importanța respectării hotărârilor judecătorești definitive.
Demersul formal a fost realizat de președinta instituției, Lia Savonea, care a cerut judecătorilor Curții de Apel București să aplice amenzi premierului Ilie Bolojan și ministrului Finanțelor, în cazul în care aceștia nu vor executa deciziile instanței. În contextul acțiunii, ICCJ evidențiază gravitatea situației actuale privind neplata salariilor judecătorilor și procurorilor, considerând că aceasta afectează grav dreptul de proprietate al magistraților.
Conform documentelor prezentate, proiectul de buget transmis Parlamentului de către Ministerul Finanțelor a alocat aproape 5 miliarde de lei pentru ICCJ în anul 2026, ceea ce reprezintă o creștere de aproximativ 50% comparativ cu anul anterior. Această sumă era destinată acoperirii drepturilor salariale restante corespunzătoare unor majorări stabilite prin hotărâri judecătorești anterioare.
În anul 2023, ICCJ, sub conducerea Corinei Corbu, precum și Parchetul General, condus de Alex Florența, au decis o majorare salarială de 25% pentru magistrați, măsură care s-a aplicat retroactiv din 2018. Această intervenție a fost menită să alinieze salariile judecătorilor și procurorilor la deciziile instanțelor.
Cu toate acestea, Guvernul a amânat plata unei părți semnificative din aceste sume, redirecționând resursele pentru un pachet social de 1,1 miliarde de lei, susținut de PSD. În cererea înaintată Curții de Apel, ICCJ solicită următoarele:
- Obligarea Guvernului de a pune la dispoziție fondurile necesare pentru plata drepturilor salariale restante;
- Emiterea actelor administrative necesare pentru alocarea integrală a sumelor necesare;
- Stabilirea unui termen maxim de 10 zile pentru punerea în aplicare a deciziei instanței, însoțit de amenzi pentru întârzieri;
- Aplicarea de penalități de 2% pe fiecare zi de întârziere în executarea obligațiilor.
ICCJ subliniază că neplata acestor sume restante reprezintă o încălcare a dreptului de proprietate al magistraților, care dețin titluri executorii neexecutate de mai bine de zece ani. În plus, instanța consideră că acțiunile Guvernului subminează principiul separării puterilor în stat, afectând legitimitatea instanțelor și orientând refuzul de a respecta hotărârile judecătorești.
Acest pas legal al ICCJ survine după o plângere prealabilă adresată Guvernului, în care președinta instituției critica măsurile recente împotriva magistraților, inclusiv reglementările privind pensiile. Din perspectiva ICCJ, această atitudine a Guvernului nu reprezintă un incident izolat, ci reflectă o practică sistematică ce ridică semne de întrebare asupra respectării statului de drept.
