Legea „Sapă Sigur” ajunge în Parlament: sistem digital pentru prevenirea accidentelor la excavări
O inițiativă legislativă denumită „Sapă Sigur” a fost depusă în Parlament pe 8 octombrie. Proiectul vizează crearea unui sistem național digital de notificare a lucrărilor de excavare în apropierea conductelor de gaze naturale și are ca obiectiv reducerea cu cel puțin 50% în următorii cinci ani a incidentelor cauzate de lucrări executate fără informații complete.
Potrivit unui comunicat al Asociației Energia Inteligentă, proiectul poate fi considerat un „moment zero” pentru siguranța infrastructurii critice. Costul estimat al sistemului este de aproximativ 54 de milioane de lei pe cinci ani, acoperit din bugetele Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, Autorității pentru Digitalizarea României și Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei, precum și din fonduri europene. Se așteaptă o rată de conformare de cel puțin 75% în următorii trei ani.
Hărți digitale și „Bilet de Săpătură”
Proiectul prevede crearea unei hărți digitale naționale a zonelor de protecție și de siguranță ale rețelelor de gaze, disponibilă gratuit, și introducerea unui „Bilet de Săpătură” digital, generat automat ca anexă a autorizației de construire. Acesta devine valid numai după ce operatorul de rețea marchează pe teren zona de protecție și predă amplasamentul constructorului, prin proces-verbal.
Lucrările vor trebui notificate în sistem cu 48 de ore înainte, iar ultimii 50 de centimetri deasupra conductei se sapă manual. Operatorii de rețea au la dispoziție cel mult cinci zile lucrătoare de la anunțare pentru efectuarea marcajelor. Întârzierea se amendează cu 50.000 până la 200.000 de lei, iar operatorul răspunde pentru un marcaj greșit.
În caz de urgență, operatorul de gaze este anunțat la un număr de telefon unic național, iar lucrarea se înregistrează în sistem în 48 de ore. Cine invocă abuziv urgența plătește amendă dublă. Firmele care execută săpături fără „Bilet de Săpătură” riscă amenzi între 25.000 și 100.000 de lei, iar persoanele fizice între 5.000 și 25.000 de lei, la care se adaugă plata pagubelor.
Administrare și implementare în trei etape
Sistemul va fi administrat de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, ca parte a Observatorului Teritorial. ANRE stabilește normele tehnice, păstrează sub control datele confidențiale despre traseele conductelor și sancționează operatorii. Autoritatea pentru Digitalizarea României găzduiește sistemul în cloudul guvernamental, iar ANCPI asigură legătura cu datele de cadastru. Legea nu înființează nicio instituție nouă.
Legea este prevăzută să intre în vigoare la 90 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial. Implementarea are trei etape, fiecare cu o durată de 12 luni: un proiect-pilot în București și Mediaș, extinderea în toate municipiile reședință de județ și, ulterior, la nivel național.
Contextul inițiativei
Inițiativa vine în contextul în care, pe 17 octombrie 2025, o explozie produsă într-un bloc din cartierul bucureștean Rahova s-a soldat cu trei morți și 15 răniți. Estimările din sector indică peste 150 de incidente anual provocate de săpături în apropierea conductelor de gaze.
Proiectul a fost inițiat pornind de la o propunere a Asociației Energia Inteligentă și a fost elaborat în urma consultărilor cu instituții și operatori din domeniu. Flavius Dordea, membru al AEI și coordonator al inițiativei, a declarat că legea reprezintă un moment zero pentru siguranța infrastructurii energetice din România și că obiectivul este simplu: mai puține accidente, avarii, explozii și întreruperi în alimentarea cu gaze naturale, cu energie, și mai multă protecție pentru oameni, bunuri și investiții.
Potrivit AEI, în prezent Legea 123/2012 interzice săpăturile fără avizul operatorului în zona de protecție a conductelor, însă regula nu are instrumentele prin care să fie respectată: nu există o hartă publică a zonelor de protecție, nu există un canal unic prin care constructorul și operatorul să comunice, iar verificarea depinde de inițiativa fiecăruia. Franța, Olanda, Marea Britanie și Statele Unite au rezolvat problema cu sisteme naționale de tip „sună înainte să sapi”, însă România nu are încă unul.
