CSM DESPRE ACTUALA FORMĂ A LEGII SALARIZĂRII: PREȘEDINTELE ICCJ – POZIȚIONAT SALARIAL SUB UN CONSILIER PREZIDENȚIAL
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a subliniat, printr-un comunicat de presă, implicațiile semnificative ale actualului proiect de lege privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Această formă a proiectului ridică probleme majore legate de statutul constituțional al autorității judecătorești, având în vedere că președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ) este remunerat sub nivelul unui consilier prezidențial.
Documentul emis de CSM, sprijinit și de reprezentanții societății civile, evidențiază faptul că proiectul continuă să circule în spațiul public, având potențialul de a fi promovat din nou legislative, în ciuda procedurii inițiale de elaborare, care a fost suspendată printr-o hotărâre a Curții de Apel București. Aceasta atrage atenția asupra disfuncționalităților existente în procesul de reglementare a salarizării și necesitatea asigurării unei poziții corecte pentru sistemul judiciar.
CSM a adresat deja sesizări atât Ministerului Justiției, cât și președintelui României, referitor la problemele fundamentale legate de autoritatea judecătorească. Se constată că structura grilei de salarizare nu se limitează la o simplă problemă financiară, ci pune în discuție însăși ierarhiile puterii judecătorești în raport cu celelalte puteri ale statului.
În mod specific, este alarmant faptul că președintele ICCJ beneficiază de un coeficient de 6,15, în timp ce un consilier prezidențial, liderii grupurilor parlamentare, precum și vicepreședinții Camerelor Parlamentului au coeficientul mai mare, de 6,50. Aceasta este o situație inacceptabilă care generează un dezechilibru major, având în vedere că funcțiile respective nu sunt nici pe departe echivalente în ceea ce privește nivelul de autoritate sau responsabilitate.
De asemenea, un judecător cu experiență maximă în ICCJ are un coeficient inferior celui stabilit pentru primarii din capitale sau județe, subliniind o discriminare instituțională. Aceste discrepanțe sunt exacerbate de lipsa sporurilor și altor facilități care se regăsesc în alte sectoare bugetare, amplificând astfel inegalitățile salariale între diversele categorii de personal public.
CSM avertizează că această ierarhizare nu reprezintă doar o alegere bugetară, ci implică un mesaj instituțional care sugerează că puterea judecătorească este subordonată premierilor și liderilor politici, contrar principiilor fundamentale consacrate de Constituția României care garantează separația puterilor în stat.
În concluzie, CSM reiterează că o salarizare corespunzătoare a magistraților nu constituie un privilegiu, ci este esențială pentru menținerea independenței justiției. Instituția se angajează să folosească toate instrumentele legale disponibile pentru a proteja statutul judecătorilor și procurorilor, asigurând respectarea principiului echilibrului între puteri în stat.
