Pesta, tratabilă cu antibiotice dacă diagnosticul este stabilit rapid
Pesta, cunoscută popular ca ciumă, poate fi tratată eficient cu antibiotice dacă este diagnosticată la timp, a anunțat Comisia de Boli Infecțioase a Colegiului Medicilor din România (CMR).
„Pesta este o boală infecțioasă cunoscută mai ales prin marile epidemii și pandemii pe care le-a provocat de-a lungul istoriei, inclusiv în Evul Mediu, când a determinat un număr foarte mare de îmbolnăviri și decese. În timp, îmbunătățirea condițiilor de viață și de igienă, măsurile de sănătate publică și, ulterior, apariția antibioticelor au contribuit semnificativ la reducerea impactului bolii. Pesta nu a dispărut însă și continuă să fie prezentă în anumite regiuni ale lumii, dar în prezent poate fi tratată eficient cu antibiotice, dacă este diagnosticată și tratată la timp”, a declarat președinta Comisiei de Boli Infecțioase a CMR, Simin Aysel Florescu.
Mortalitate ridicată fără tratament
Conform Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), fără tratament, mortalitatea formei bubonice este de aproximativ 30–60%, iar formele pneumonică și septicemică pot fi aproape întotdeauna fatale dacă nu sunt tratate la timp.
Pesta rămâne endemică în mai multe țări. Datele OMS arată că, în perioada 2019–2025, cele mai multe cazuri au fost raportate în Republica Democratică Congo și Madagascar. Boala poate produce atât cazuri izolate, cât și focare sau epidemii.
Transmiterea și formele clinice
Pesta este provocată de bacteria Yersinia pestis și este o zoonoză transmisă de la rozătoare la om prin înțepătura unui purice infectat. Sunt posibile și alte căi de transmitere, inclusiv contactul direct, iar forma pneumonică se poate transmite de la persoană la persoană pe cale respiratorie.
Boala are trei forme principale: bubonică – ganglioni limfatici măriți și dureroși în zona înțepăturii; septicemică – infecția se răspândește în organism; pneumonică – afectează plămânii și permite transmiterea interumană. Forma bubonică poate evolua către forme severe.
Apel la informare medicală corectă
„Ne dorim ca, atunci când în spațiul public apar diverse subiecte pe sănătate, Colegiul Medicilor din România să ofere informații medicale corecte și puncte de vedere fundamentate, prin intermediul Comisiilor de specialitate ale CMR. Este important ca publicul să aibă acces la informații clare, validate medical și prezentate într-un mod responsabil”, a declarat președinta CMR, Cătălina Poiană.
Caz semnalat în Rusia, anchetă epidemiologică
O cercetătoare de 28 de ani de la Institutul pentru Combaterea Ciumei din Irkutsk a decedat într-un spital din orașul vecin Șelehov, iar au apărut speculații privind o posibilă contaminare cu ciumă pneumonică în urma unui accident de laborator.
Directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, a declarat că autoritățile sanitare ruse au raportat că nu a fost înregistrat recent niciun caz de ciumă în regiunea Irkutsk. „Acestea au informat OMS că a fost efectuată o anchetă epidemiologică, că au fost implementate măsuri de prevenție și control, iar persoanele de contact identificate au fost plasate sub observație medicală și testate”, a scris oficialul OMS.
Autoritățile ruse au precizat că nu au fost detectați agenți patogeni cu grad ridicat de pericol în rândul persoanelor de contact și că observația medicală a acestora s-a încheiat. OMS a solicitat informații suplimentare pentru a clarifica cauza pneumoniei severe și relatările din presă privind un al doilea angajat cu pneumonie de cauză nedeterminată.
Statele Unite și OMS au cerut Rusiei transparență, iar autoritățile ruse au negat instituirea unor măsuri sanitare suplimentare. OMS a estimat că riscul este „scăzut” pentru Rusia și „foarte scăzut” pentru Europa.
